Vlădila, Traianu, Studina, Rotunda și Deveselu - localitățile pe care le va deservi noul centru de permanență ce va fi deschis în județul Olt, de luna viitoare

Vlădila, Traianu, Studina, Rotunda și Deveselu sunt localitățile pe care le va deservi noul centru de permanență ce va fi deschis în județul Olt, de luna viitoare.

„Direcția de Sănătate Publică Olt vă aduce la cunoștință că împreună cu sprijinul d-lui primar Marian Tocea și al Casei de Asigurări de Sănătate Olt, în data de 2 aprilie 2018 va fi deschis un nou centru de permanență în localitatea Vlădila, judetul Olt. Centrul de Permanență Fix Vlădila este al nouălea centru deschis din județul Olt și asigură asistența medicală primară pentru locuitorii din comunele: Vlădila, Traianu, Studina, Rotunda și Deveselu.”, anunță dr. Andrei Iordache, directorul DSP Olt.

Asistența medicală primară va fi asigurată în regim de gardă prin: Dr. Tudor Florentina – medic coordonator, împreună cu următorii medici: Dr. Vătășescu Livia, Dr. Stănescu Lucii, Dr. Pătru Adina Elena, Dr. Pătru Marius și Dr. Popescu Elena.

Centrul va asigura pentru locuitorii celor cinci comune continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă după terminarea programului de lucru al cabinetelor de medicină de familie, de sărbători legale, precum și în zilele de sâmbăta și duminica, respectiv 24 de ore din 24.

Deschiderea centrului de la Vlădila vine după ce recent au fost deschise alte două centre: la Bobicești și Strejești.

În judeţul Olt funcţionează la această dată centre în următoarele localităţi: Vişina, Brastavăţu, Baldovineşti, Dobroteasa, Osica de Sus, Crâmpoia,  Bobicești, Strejești și de săptămâna viitoare și la Vlădila. Cel de la Potcoava  şi-a închis uşa, iar autoritățile par să nu găsească soluții privind redeschiderea, așa cum s-a întâmplat cu cel de la Crâmpoia.

Razboiul banilor cash avansează pe toate fronturile

Războiul pe numerar avansează pe toate fronturile. O regiune care a acaparat titlurile presei odată cu războiul împotriva monedei fizice este Scandinavia. Suedia a devenit prima țară care a făcut din proprii cetăţeni cobai într-un experiment economic distopic: ratele dobânzilor negative într-o societate fără numerar. După cum scrie Credit Suisse, indiferent unde te duci sau ce vrei să cumperi, vei găsi un mic anunţ omniprezent care anunţă: "Vi hanterar eJ kontanter", în traducere "Nu acceptăm numerar", scrie portalul de ştiri Business Insider, care preia un articol din site-ul Wolfstreet.com

Fie că este vorba despre vin fiert în piața de Crăciun, o bere la bar, chiar cea mai mică taxă este stabilită digital. Chiar și vânzătorii fără adăpost ai ziarului de stradă Faktum și Situation Stockholm vând presă cu cititoare de carduri mobile.

O situație similară este în Danemarca, unde aproape 40% din sistemul de plată MobilePay, o aplicatie Danske Bank permite ca toate plățile să fie făcute prin smartphone. Cu tot mai mulţi retaileri care resping banii fizici, o societate fără numerar "nu mai este o iluzie, ci o viziune care poate fi îndeplinită într-un interval de timp rezonabil", spune Michael Busk-Jepsen, director executiv al Asociației Bancherilor Danezi.

În timp ce Suedia și Danemarca ar putea fi cele două națiuni care sunt cel mai apropiate de interzicerea banilor lichizi, cel mai important teren de testare pentru economia fără numerar este la o depărtare de o jumătate de lume, în Africa sub-sahariană.

În multe țări din Africa, să nu ai numerar nu este doar o chestiune de conveniență de bază, aşa cum este Scandinavia; este o chestiune de supraviețuire. Mai puțin de 30% din populația acestei zone au conturi bancare și chiar mai puține au carduri de credit. Dar aproape toată lumea are un telefon mobil. Acum, datorită creșterii masivă în asimilarea comunicațiilor mobile, precum și a numărului imens de cetățeni fără legătură cu băncile, Africa a devenit locul perfect pentru cel mai mare experiment social din lume, o viaţă fără numerar.

ONG-urile şi organizațiile guvernamentale din Occident lucrează mână în mână cu băncile, companiile de telecomunicații și autoritățile locale pentru a înlocui banii lichizi cu alternativa banilor mobili. Organizațiile implicate includ Citi Group, Mastercard, VISA, Vodafone, USAID și Bill și Melinda Gates Foundation.

În Kenya, fondurile transferate de cel mai mare operator, M-Pesa, o divizie a Vodafone, reprezintă peste 25% din PIB-ul țării. În Nigeria, cea mai populată națiune din Africa, guvernul a lansat un card biometrice ID național, sub brandul MasterCard, care de asemenea funcţionează ca un card de plăţi. "Serviciul" oferă Mastercard cu acces direct la peste 170 de milioane de potenţiali clienți, ca să nu mai vorbim toate datele lor personale și biometrice.

De asemenea, compania a câştigat recent un contract guvernamental pentru a proiecta cardul Huduma, care va fi utilizat pentru plata serviciilor de stat. Pentru Mastercard, aceste parteneriate cu guvernul sunt esențiale în vederea implementării viziunii sale nobile de a crea o "lume dincolo de numerar."

În India este în curs un proiect și mai ambițios: Autoritatea Unică de Identificare din India - UIDAI, care are ca scop crearea unui sistem centralizat de înscriere a alegătorilor pentru 1,2 miliarde de oameni. Acesta va fi cea mai mare platformă de identitate și bază de date biometrice din lume. Există doar un singur obstacol: în conformitate cu creatorii săi, singura modalitate de a face sistemul eficient va fi adoptarea pe scară largă a sistemelor de plată electronice cot la cot, ca întotdeauna, cu sistemele de recunoaștere biometrice.

Având în vedere că numerarul este în continuare regele subcontinentului, guvernul ar putea avea întreruperi în activitate. Ministrul indian al Finanțelor, Arun Jaitley a subliniat în repetate rânduri necesitatea de a transforma India într-o economie fără numerar, care se presupune că poate "ține în frâu problema banilor negri." Cu toate acestea, cu economia sa imensă, India rămâne cel mai mare producător și consumator de bancnote după China, precum și cel mai mare consumator de aur.

Iată ce scrie publicaţia indiană Financial Express:

„În prezent, mai puțin de 5% din toate plățile sunt efectuate prin mijloace electronice. Rezultatele oferite de ICE 360 Cash Survey din 2014 arată că numerarul este modul preferat de plată chiar și în Delhi, metropola cea mai bogată și dezvoltată din India. Aproape 73% din toate achizițiile consumatorilor din Delhi sunt plătite în numerar și doar 17% cu cardul.”

Sigur că guvernul indian va face tot ce poate pentru a schimba această situație. Într-un articol din Daily Mail, Nandan Nilekani, unul dintre tehnocrații din spatele UIDAI îndeamnă guvernul să deschidă calea. "Guvernul trebuie să fie conducătorul inițial, folosind schemele de securitate socială aflate la îndemână pentru a conduce la adoptarea unui model de plăți electronice", afirmă Nilekani. "Ca un impuls dat creșterii, jucătorii privaţi pot interveni."

Acei jucători privaţi includ, fără îndoială, băncile. La urma urmei, într-o lume în care fiecare tranzacție - sau cel puțin fiecare tranzacţie "oficială - trebuie să fie electronică, puterea băncilor asupra individului este de natură să crească în mod dramatic, după cum avertizează Brett Scott într-un articol pentru The Guardian:

„Odată cu aceasta apare spectrul de supraveghere bancară, unde fiecare tranzacție la care participi este autorizată și înregistrată de către o bancă comercială privată, oferind astfel un istoric al întregii vieţi comerciale. Dacă unei astfel de bănci nu-i place o întreprindere - cum ar fi Wikileaks - poate să o lase pe afară.”

Un beneficiu adesea trecut cu vederea al tranzacțiilor în numerar este că nu există nici intermediar. O parte plătește celeilalte părți într-o valută reciproc acceptată și nu există un singur intermediar.

Într-o societate fără numerar, nimic nu va opri băncile şi alţi mediatori financiari să ia o mică bucată din fiecare tranzacție. Acestea vor avea, de asemenea, posibilitatea să utilizeze - si potenţial să abuzeze – de masivele baze de date pe care le colectează referitor la comportamentul privind plăţile al clienților lor. Aceste informații sunt de mare interes și valoare pentru departamentele de marketing-retail, alte instituții financiare, companii de asigurări, guverne, servicii secrete și o serie de alte organizații.

Un alt atribut foarte important al numerarului este că limitează semnificativ capacitatea băncilor centrale de a continua efectuarea a probabil cel mai mare jaf financiar al epocii moderne, de exemplu rata negativă a dobânzii - NIRP. Singura cale prin care băncile centrale pot menține ratele dobânzilor negative ad infinitum este eliminând total cash-ul, după cum a recunoscut economistul-șef al Băncii Angliei, Andrew Hadlaine. Atâta timp cât există bani lichizi, nu există nici o modalitate de a-i preveni pe deponenți în privinţa unui lucru logic – să retragă banii din bancă și să-i plaseze acolo unde efectele erozive ale NIRP nu-i pot ajunge.

Deci, în scopul de a salva un sistem financiar care din punct de vedere moral este dincolo de paloare și care s-a oprit cu mult timp în urma în satisfacerea nevoilor de bază ale economiei reale, guvernele și băncile centrale trebuie să ofere cu ultim lucru rămas, care oferă oamenilor o mică aparență de intimitate – anonimatul și libertatea personală în viața lor din ce în ce mai controlată și chestionată.

Cea mai mare tragedie a tuturor este că cel mai puternic aliat al guvernelor şi al băncilor în războiul pe numerar este chiar publicul larg. Atâta timp cât oamenii continuă să renunțe la utilizarea de numerar, de dragul câtorva câștiguri minore, războiul pe numerar este deja câștigat.

Informatii generale despre CAR si mod de inscriere

Se pot inscrie in CAR "Coeziunea Sociala" pensionari si salariati din toate localitatile tarii, precum si membrii lor de familie.

CAR „Coeziunea Sociala” acorda împrumuturi membrilor cu o vechime minima de 3 luni in  CAR, in cuantum de 3 ori cotizatia depusă, fără a depăși suma de 20.000 lei (pe masura dezvoltarii CAR, aceasta suma va creste). Rata dobanzii la imprumuturi este  de  8,5% pe an (0,708% pe luna) si se calculeaza lunar la suma ramasa de restituit (soldul imprumutului), astfel incat dobanda efectiva ajunge intre 2  - 4.66% pe an din suma imprumutata. Inainte de a contracta un imprumut va sfatuim sa accesati site-ul nostru de Internet si sa studiati sectiunea Simulari imprumuturi (clic aici).Pentru imprumuturi mai mici de 5000 lei este necesar 1 girant si peste aceasta suma sunt necesari 2 giranti (pot fi si membri de familie).

Pentru economisirea timpului membrilor CAR am stabilit si o procedura de inscriere, de cotizare si de imprumut de la distanta . De asemenea, in localitatile, institutiile sau societatile comerciale, unde exista minim 30 de membri ai CAR, putem organiza puncte de lucru locale.

Pe site-ul www.car-coeziuneasociala.blogspot.ro se pot accesa mai multe informatii. Echipa care administreaza CAR va sta la dispozitie pentru orice lamurire suplimentara.

Va recomandam asadar sa va inscrieti in CAR, sa cotizati lunar cu sume relativ mici, care sa nu dezechilibreze bugetul familiei dvs., pentru a va constitui, din timp, o rezerva de bani egala cu 1- 2 salarii/pensii, astfel incat, la nevoie, sa puteti accesa imprumuturi egale cu  3 - 6 salarii/pensii. In acest mod situatia financiara a familiei dvs. se va imbunatati considerabil.

Important de retinut:

1.      Dupa ce cotizatia ajunge la cuantumul salariului brut/pensiei brute, nu mai sunteti obligat sa depuneti cotizatii lunare, beneficiind in continuare, pe durata nelimitata, de toate drepturile de care se bucura membrii CAR.

2.      Pentru sumele depuse (cotizate) CAR va ofera o dobanda (beneficiu) intre 3-3,5% pe an. Acest beneficiu, conform legii,  nu constituie venit impozabil, deci nu se impoziteaza cu 16% , ca in cazul dobanzilor bancare.

Ce trebuie sa faceti, daca decideti sa va inscrieti:

Persoana interesata sa devina membru al CAR plateste in contul colector al CAR, deschis la BRD-Agentia Carol, RO36BRDE441SV84947644410 sau in numerar, la punctele de lucru, o suma rezultata din adunarea:

• Taxei de inscriere in CAR, in cuantum de 0,5% din valoarea neta a pensiei/salariului/soldei solicitantului;
• Cotizatiei lunare, in in cuantum de minim 1% din valoarea neta a pensiei/salariului/soldei solicitantului;
• Optional, contributia lunara la fondul pentru ajutor de deces, in valoare de 5 lei (optional 60 lei/an). CAR Coeziunea Sociala returneaza familiei decedatului aceasta contributie plus un ajutor de deces in suma egala cu contributia decedatului la fondul de deces.

Persoana interesata completeaza cererea-tip de inscriere si o depune personal sau o expediaza pe adresa oricarui punct de lucru al CAR, prin fax, e-mail (in format PDF) sau prin posta, insotita de urmatoarele documente, in copie:

• Cartea/buletinul de identitate;
• Ultimul talon de pensie/adeverinta de salariat/dovada de venit;
• Chitanta/ordinul de plata a sumelor precizate mai sus.

Francul pe val, bucuria socialismului bancar

Radu Golban

Iarna ne surprind înzăpezirile, primăvara inundaţiile, iar în lungul anotimp al crizei ne ia ca din oală aprecierea francului elveţian. Ritualul anual al surprizelor miraculoase traversează în prezent o nouă dimensiune a expunerilor multiple şi neaşteptate ale ţării, despre care ne minunăm sistematic în faţa micului ecran. Meteo, micro, macro sau geo (termen mai în vogă) sunt paradigmele magice prin care spontaneitatea jurnalistică încearcă să suplinească argumentele de rigoare. La ce soluţii să se aştepte zeci de mii de români ajunşi astăzi în pragul falimentului dacă cei abilitaţi în a da explicaţii şi analize şolcăie din micro în macro şi din bio în geo? Unii din geo-mediocritate strigă „guvernul”, iar alţii din geo-păstorie se închină la Banca Naţională. Iar românul de rând de cine să asculte în această criză?
Moneda elveţiană s-a apreciat zilele trecute vertiginos faţă de euro şi faţă de alte valute europene, strivite în corsetul de cursuri fixe al Uniunii Europene. România şi-a ales drumul european şi pe cale de consecinţă a ţinut leul, pe cheltuiala contribuabilului, la un nivel constant faţă de euro, fie că acesta a mers la deal sau la vale. Şi Banca Naţională a Elveţiei a încercat pentru o perioadă de trei ani de zile să ţină rata de schimb a francului la un curs de 1,2 franci pentru un euro. Fiind o valută forte, administrată de o bancă ce îşi merită apelativul „naţional”, francul a fost expus unei aprecieri puternice tocmai datorită incertitudinilor din zona euro. Deprecierea recentă a monedei europene faţă de dolar ar fi însemnat pentru Elveţia, în varianta în care ar fi păstrat plafonul stabilit în urmă cu trei ani, ca francul elveţian să preia tensiunile aferente unei ancore de stabilitate pentru o Europă bântuită de datorii. Elveţia a renunţat la rata stabilită în 2012 pentru că un euro nu mai valorează astăzi atât cât valora pe atunci.
Problema în România nu este cea a aprecierii francului, ci a tolerării creditării în valută a populaţiei. Banca Naţională a României ar fi trebuit să ştie că plafonul artificial introdus de Elveţia nu ţine la nesfârşit şi să ofere din timp mecanisme de conversie a tuturor creditelor în valută. Ceea ce s-a întâmplat însă este simptomatic pentru politica de dublu standard a acestei instituţii. Atunci când este vorba de semnarea unui credit în valută, papa Vasilescu elogiază autonomia şi maturitatea părţilor contractuale, în maniera unui apostol al relaţiilor ultraliberale dintre adulţi şi minori, mizează mai degrabă pe ocheade seducătoare decât pe vârsta discernământului, măsurată în ani de experienţă financiar-bancară, a populaţiei. Românul ca minorul înghite gogoaşa. Iar când românul este la un pas să nu mai poată onora creditele în valută, risc la care a fost expus cu bună ştiinţă de BNR şi care, mai departe, afectează profitul băncilor străine, tresare scânteia socialistă din nomenclaturiştii de pe Lipscani. Deodată statul, deci contribuabilul, trebuie să asigure aşteptările indecente ale unor bănci străine jecmănitoare prin împovărarea fiscală. Unde sunt regulile pieţei libere pentru bănci? Într-o lume a liberalismului vasilescean, decenţa impune, pe cale de consecinţă, să lăsăm şi băncile să dea faliment, nu doar românul. Şi iată cum cetăţeanul Ion trăieşte în capitalism, iar băncile în comunism. Practic, vom asista la o socilizare a pierderilor pe urma volatilităţii monetare, păstorită de bănci în numele capitalismului. Dacă tot nu mai avem capital autohton, de ce păzim băncile străine de români, şi nu invers? Doar nu sunt băncile noastre. Raiffeisen Bank sau Erste să ceară la Viena sau la Berlin sprijin pentru riscurile valutare la care a expus Hinterlandul de la Riga la Belgrad şi să nu aştepte pomeni de la români. Aprecierea francului elveţian nu are voie să se transforme într-o acţiune de subvenţionare a băncilor străine din România. Falimentul lor ar fi chiar mană cerească pentru bugetul statului. Ne-am lua înapoi toate activele ipotecate colonialiştilor, explicându-le care sunt riscurile liberalismului pe care l-am învăţat de la ei timp de două decenii şi jumătate.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 2505 ha
Intravilan: 25 ha
Extravilan: 2480 ha
Populatie: 2245
Gospodarii: 715
Nr. locuinte: 715
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Vlădila Nouă, Frăsinet Gară
Asezarea geografica:
În sudul judeţului Olt
La 14 km de Caracal şi 35 km faţă de Corabia
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Evenimente locale:
În fiecare an "Întâlnirea cu Fiii Satului" de Sfânta Maria Mica - Hramul Bisericii Sfânta Maria
Facilitati oferite investitorilor:
Concesionare terenuri
Concesionare locuri pentru pescuit sportiv
Creşterea de raţe şi gâşte (ferma zootehnică)
Proiecte de investitii:
Alimentare cu apă potabilă
Reparaţii drumuri comunale
Reabilitare Cămin Cultural
Reabilitare şcoală (clasele I-VIII) - Vlădia
Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea Căminului Cultural şi bază sportivă